Română
Surah Al-Muddaththir ( The One Enveloped ) - Aya count 56
يَٰٓأَيُّهَا ٱلْمُدَّثِّرُ ﴿١﴾
O, tu cel acoperit cu mantie!
وَرَبَّكَ فَكَبِّرْ ﴿٣﴾
Preamăreşte-L pe Domnul tău!
وَثِيَابَكَ فَطَهِّرْ ﴿٤﴾
وَٱلرُّجْزَ فَٱهْجُرْ ﴿٥﴾
وَلَا تَمْنُن تَسْتَكْثِرُ ﴿٦﴾
Nu dărui ca să capeţi mai mult!
وَلِرَبِّكَ فَٱصْبِرْ ﴿٧﴾
فَإِذَا نُقِرَ فِى ٱلنَّاقُورِ ﴿٨﴾
Când se va suna din trâmbiţă,
فَذَٰلِكَ يَوْمَئِذٍۢ يَوْمٌ عَسِيرٌ ﴿٩﴾
عَلَى ٱلْكَٰفِرِينَ غَيْرُ يَسِيرٍۢ ﴿١٠﴾
pentru tăgăduitori nu va fi uşoară.
ذَرْنِى وَمَنْ خَلَقْتُ وَحِيدًۭا ﴿١١﴾
Lasă-mă cu cel pe care singur l-am creat!
وَجَعَلْتُ لَهُۥ مَالًۭا مَّمْدُودًۭا ﴿١٢﴾
وَبَنِينَ شُهُودًۭا ﴿١٣﴾
şi fiii care să-i fie martori.
وَمَهَّدتُّ لَهُۥ تَمْهِيدًۭا ﴿١٤﴾
Şi i-am făcut orice înlesnire,
ثُمَّ يَطْمَعُ أَنْ أَزِيدَ ﴿١٥﴾
însă el se lăcomeşte să-i dau mai mult!
كَلَّآ ۖ إِنَّهُۥ كَانَ لِءَايَٰتِنَا عَنِيدًۭا ﴿١٦﴾
Ba nu! El s-a încăpăţânat înaintea semnelor Noastre,
سَأُرْهِقُهُۥ صَعُودًا ﴿١٧﴾
însă Eu îl voi sili la greu urcuş!
إِنَّهُۥ فَكَّرَ وَقَدَّرَ ﴿١٨﴾
فَقُتِلَ كَيْفَ قَدَّرَ ﴿١٩﴾
Să fie omorât precum a hotărât!
ثُمَّ قُتِلَ كَيْفَ قَدَّرَ ﴿٢٠﴾
Da! Să fie omorât precum a hotărât!
ثُمَّ عَبَسَ وَبَسَرَ ﴿٢٢﴾
s-a încruntat şi s-a întunecat,
ثُمَّ أَدْبَرَ وَٱسْتَكْبَرَ ﴿٢٣﴾
şi spatele a întors îngâmfat.
فَقَالَ إِنْ هَٰذَآ إِلَّا سِحْرٌۭ يُؤْثَرُ ﴿٢٤﴾
El spuse: “Nu este decât o vrajă care se leagă!
إِنْ هَٰذَآ إِلَّا قَوْلُ ٱلْبَشَرِ ﴿٢٥﴾
Nu este decât spusa unui om!”
سَأُصْلِيهِ سَقَرَ ﴿٢٦﴾
Îl voi azvârli în Focul mistuitor!
وَمَآ أَدْرَىٰكَ مَا سَقَرُ ﴿٢٧﴾
Cum vei şti tu oare ce este Focul mistuitor?
لَا تُبْقِى وَلَا تَذَرُ ﴿٢٨﴾
لَوَّاحَةٌۭ لِّلْبَشَرِ ﴿٢٩﴾
el este cel care îi înegreşte pe oameni,
عَلَيْهَا تِسْعَةَ عَشَرَ ﴿٣٠﴾
iar asupra lui sunt nouăsprezece (păzitori).
وَمَا جَعَلْنَآ أَصْحَٰبَ ٱلنَّارِ إِلَّا مَلَٰٓئِكَةًۭ ۙ وَمَا جَعَلْنَا عِدَّتَهُمْ إِلَّا فِتْنَةًۭ لِّلَّذِينَ كَفَرُواْ لِيَسْتَيْقِنَ ٱلَّذِينَ أُوتُواْ ٱلْكِتَٰبَ وَيَزْدَادَ ٱلَّذِينَ ءَامَنُوٓاْ إِيمَٰنًۭا ۙ وَلَا يَرْتَابَ ٱلَّذِينَ أُوتُواْ ٱلْكِتَٰبَ وَٱلْمُؤْمِنُونَ ۙ وَلِيَقُولَ ٱلَّذِينَ فِى قُلُوبِهِم مَّرَضٌۭ وَٱلْكَٰفِرُونَ مَاذَآ أَرَادَ ٱللَّهُ بِهَٰذَا مَثَلًۭا ۚ كَذَٰلِكَ يُضِلُّ ٱللَّهُ مَن يَشَآءُ وَيَهْدِى مَن يَشَآءُ ۚ وَمَا يَعْلَمُ جُنُودَ رَبِّكَ إِلَّا هُوَ ۚ وَمَا هِىَ إِلَّا ذِكْرَىٰ لِلْبَشَرِ ﴿٣١﴾
Am pus păzitori ai Focului numai îngeri şi n-am făcut din numărul lor decât o încercare pentru cei care au tăgăduit, pentru ca cei care au primit Cartea să se convingă, pentru ca cei care cred să crească în credinţă, pentru ca cei care au primit Cartea şi cei credincioşi să nu se mai îndoiască, pentru ca cei care au boala în inimă şi tăgăduitorii să spună: “Ce voieşte Dumnezeu cu aceasta ca pildă?” Astfel, Dumnezeu rătăceşte pe cine voieşte şi călăuzeşte pe cine voieşte. Şi nimeni afară de El nu cunoaşte oştirile Domnului tău. Aceasta nu este decât o amintire pentru oameni!
وَٱلَّيْلِ إِذْ أَدْبَرَ ﴿٣٣﴾
Pe noapte când se risipeşte!
وَٱلصُّبْحِ إِذَآ أَسْفَرَ ﴿٣٤﴾
Pe dimineaţă când mijeşte!
إِنَّهَا لَإِحْدَى ٱلْكُبَرِ ﴿٣٥﴾
Acela este unul dintre cele mai mari.
نَذِيرًۭا لِّلْبَشَرِ ﴿٣٦﴾
Aceasta este o predică oamenilor,
لِمَن شَآءَ مِنكُمْ أَن يَتَقَدَّمَ أَوْ يَتَأَخَّرَ ﴿٣٧﴾
celor dintre voi care vor să iasă înainte ori care vor să rămână în urmă.
كُلُّ نَفْسٍۭ بِمَا كَسَبَتْ رَهِينَةٌ ﴿٣٨﴾
Fiece suflet pentru ceea ce a agonisit este chezaş,
إِلَّآ أَصْحَٰبَ ٱلْيَمِينِ ﴿٣٩﴾
afară de cei de-a dreapta.
فِى جَنَّٰتٍۢ يَتَسَآءَلُونَ ﴿٤٠﴾
Aceştia în Grădini se vor întreba
مَا سَلَكَكُمْ فِى سَقَرَ ﴿٤٢﴾
“Cine v-a mânat în Focul mistuitor?”
قَالُواْ لَمْ نَكُ مِنَ ٱلْمُصَلِّينَ ﴿٤٣﴾
Ei vor răspunde: “Noi nu am fost dintre cei rugători,
وَلَمْ نَكُ نُطْعِمُ ٱلْمِسْكِينَ ﴿٤٤﴾
nu am fost printre cei care au ospătat sărmanul,
وَكُنَّا نَخُوضُ مَعَ ٱلْخَآئِضِينَ ﴿٤٥﴾
ci la palavre am stat cu palavragii.
وَكُنَّا نُكَذِّبُ بِيَوْمِ ٱلدِّينِ ﴿٤٦﴾
Noi am socotit Ziua Judecăţii o minciună
حَتَّىٰٓ أَتَىٰنَا ٱلْيَقِينُ ﴿٤٧﴾
până când ne-a venit adeverirea.”
فَمَا تَنفَعُهُمْ شَفَٰعَةُ ٱلشَّٰفِعِينَ ﴿٤٨﴾
Atunci mijlocirea celor mijlocitori nu le va fi de folos.
فَمَا لَهُمْ عَنِ ٱلتَّذْكِرَةِ مُعْرِضِينَ ﴿٤٩﴾
La ce le-a folosit dacă s-au împotrivit Amintirii,
كَأَنَّهُمْ حُمُرٌۭ مُّسْتَنفِرَةٌۭ ﴿٥٠﴾
ca nişte măgari care o iau razna
فَرَّتْ مِن قَسْوَرَةٍۭ ﴿٥١﴾
بَلْ يُرِيدُ كُلُّ ٱمْرِئٍۢ مِّنْهُمْ أَن يُؤْتَىٰ صُحُفًۭا مُّنَشَّرَةًۭ ﴿٥٢﴾
Ba, fiecare dintre ei ar vrea să i se aducă suluri desfăşurate!
كَلَّا ۖ بَل لَّا يَخَافُونَ ٱلْءَاخِرَةَ ﴿٥٣﴾
Ba nu, căci ei nu se tem de Viaţa de Apoi!
كَلَّآ إِنَّهُۥ تَذْكِرَةٌۭ ﴿٥٤﴾
Ba nu, căci aceasta este numai o Amintire,
فَمَن شَآءَ ذَكَرَهُۥ ﴿٥٥﴾
iar cel care voieşte şi-o aminteşte.
وَمَا يَذْكُرُونَ إِلَّآ أَن يَشَآءَ ٱللَّهُ ۚ هُوَ أَهْلُ ٱلتَّقْوَىٰ وَأَهْلُ ٱلْمَغْفِرَةِ ﴿٥٦﴾
Oamenii nu-şi vor aminti însă decât dacă va voi Dumnezeu, Cel vrednic de temut şi dăruitor de iertare!
